RSS

Arhive pe etichete: timpul

Aş Vrea

photo-7

Aş vrea să-ţi spun atât de multe acum
Dar a trecut mult timp şi nu ştiu cum,
Aş vrea măcar din minte să te scot
Am încercat şi recunosc, nu pot

Aş vrea timpul ‘napoi să îl pot da
Să te privesc în ochi în timp ce-ţi mângâi mâna,
Aş vrea ca tot ce am greşit cândva
Să pot de-ndată acum repara

Aş vrea regretul să-mi accepţi
Să-mi înţelegi greşeala şi să ierţi,
Aş vrea de mijloc iar să mă cuprinzi
Cu vorbe dulci durerea să-mi alinţi

Aş vrea să-ţi spun tot ce n-am apucat
În vremea când cu drag m-ai alintat,
Aş vrea să mă săruţi ca altădată
Şi să-mi şopteşti din nou: iubirea mea

Aş vrea o şansă, una doar atât
Şi să repar greşeala din trecut,
Aş vrea ochii să ţi-i privesc de-aproape
Să te sărut şi să te strâng în braţe

Aş vrea să pot să mă întorc în timp
Să fie tot un vis frumos ca la-nceput,
Aş vrea greşeli să nu fi existat
Să nu cunosc durerea cea greu de suportat.

 
23 comentarii

Scris de pe 15 august 2013 în Poezii

 

Etichete: , , , , , ,

Speranță

photo-11

S-au cunsocut întâmplător
Din pură voie a soartei,
Ea, l-a plăcut copleșitor
Când l-a privit vorbindu-i.

Când l-a văzut întâia oară
Un fulger parcă a străpuns-o,
Și a simțit că e chimie
Chiar dacă nu a spus-o.

Nici nu putea ca să îi spună
Căci părea imposibil,
În conjunctura ce se-aflau
Era inadmisibil.

Surâsuri calde-i arăta
Îi era greu să-ascundă,
Dorința ce o cuprindea
La privirea lui blândă.

A fost un vis, atâta tot
În mintea-i bulversată,
De câte ori se întâlneau
Ea se pierdea-ndată.

Rațiunea îi spunea
Că este imposibil,
De el a se îndrăgosti
E lucru intangibil.

Zadarnic mereu încerca
Din minte să și-l scoată,
De câte ori îl revedea
Se pierdea de îndată.

Și timpul a trecut, firesc
Iar ea visa, ca poate odată
Ființa-i să aibă curaj
Să-i spună dorința visată.

Iar visul, pare-se într-o zi
Pe loc s-a transformat,
Ca în magie, după fel
În fapt mult așteptat.

Și nu-i venea a crede, ea
Ciupindu-se își spunea,
Să fie oare realitate
Sau e în mintea mea?

Și nu visa, era real
Dorința ce zăcea,
Printr-un mesaj al fericirii
Pe loc se transforma.

Abia acum aflase ea
Că el simțea la fel,
Plin de dorință o plăcea
Dar nu-ndrăznise nici el.

Cu îngerii în cer dansau
Și trăiau parc-un basm,
Și se-amuzau cum ani la rând
Au trăit doar fanstasm.

Cum orice basm are final,
Al lor basm adorat,
La prima adiere de vânt
Pe loc s-a spulberat.

Regrete mari și-au exprimat
Dar ce aveau să facă?
Au hotărât că e mai bine
Ca ei să se despartă.

Visul frumos lua sfârșit
Chiar dacă nu-și doreau,
Dar, optimistă ea spera
La șansa a doua.

 
77 comentarii

Scris de pe 24 mai 2013 în Poezii

 

Etichete: , , , , , , ,