Iarnă eu credeam că pleci
Dar tu te-ncăpățânezi
Să mai stai să ne-amintești
Că ești ruptă din povești.
Iarnă eu credeam că pleci
Dar tu te-ncăpățânezi
Să mai stai să ne-amintești
Că ești ruptă din povești.
Etichete: Iarnă, ruptă din povești
http://www.almanahonline.ro/
Irina
9 februarie 2015 at 09:42
Nu face decât să stăpânească ca o regină autentică. E dreptul ei, oricât de zgribuliţi ar huli-o unii. Eu o iubesc. Dintotdeauna…
Frumoasă ofrandă i-ai adus, de vers.
ricamihai13
9 februarie 2015 at 09:48
ne amăgește … ba pleacă, ba vine 😉
ane
9 februarie 2015 at 10:30
…as vrea sa stea :), poate o sa vina si la noi iarna.
Loredana Buciumeanu (Milu)
9 februarie 2015 at 23:46
Scurt, cuprinzător şi frumos! 🙂
World of Solitaire
11 februarie 2015 at 13:16
Adeena,
Pe lângă mirifica ta abordare,
Voi încerca o alta,
Mai aproape Universului, se pare!
Cu mângâieri când reci, când calde,
Iarna nu se hotărăşte
Pe ce meleaguri să se preumble
Este putin, cred.., bulversată
De începutul de schimbare
Pe care a omului necugetare,
Cu lucruri cel puţin nu bune,
I-o impune
Onu
lafricuya
17 februarie 2015 at 17:50
Χαιρετίσματα σε όλους.