Iertare

Mă-ntreb iar și iar, din nou
Unde este gândul tău,
Al meu sigur e la tine
Oare și al tău la mine?

Eu aștept nerăbdătoare
Ca o leoiacă, în cușca sa,
Gingaş semn de la cineva
Sperând că el va apărea

Iar CINEVA pentru mine
Ești însuţi tu, o ştii prea bine,
Or, dacă mereu greşesc,
Află, eu totuşi, te iubesc

Simt, că iar te-am supărat
Apoi mult am regretat,
Sper ca sa mă ierți din nou
Să înțelegi şi felul meu

Că tot ce gândesc, deodată
Îți trântesc direct în față,
Dar o fac doar din iubire
Și prea acută gelozire

Să înțelegi că dragostea
E mult prea greu de controlat,
Iar că eu, de felul meu
Sunt vulcanică mereu

Acum sper, tu să mă ierți
Că așa e când iubești,
E greu să te stăpânești
Iubirea, să n-o răneşti

Când gelozia apare
Întunecă tot în zare,
Și doar un pas mai lipsește
Pân’ la final de poveste

Ceea ce eu nu aș vrea
Și cumplit, aș regreta,
Dacă ființa-ți minunată
Nu mi-ar mai fi apropiată

Înțelege ce îți spun
Nu vreau să te pierd nicicând!
Ești ființă specială
Comoara mea, genială

Sperând ca versurile mele
Să îți aducă plăcere
Încă o-ntrebare-mi vine:
Mai ești supărat pe mine?